L E A D E R

15.01.2010
	Academia de Vară a Colegiului Carl Friedrich Goerdeler pentru tinere cadre de conducere din statele Parteneriatului Estic româna Academia de Vară a Colegiului Carl Friedrich Goerdeler pentru tinere cadre de conducere din statele Parteneriatului Estic

14.12.2009

Tinerii discută despre democratizarea Republicii Moldova, la dezbaterile organizate de IDIS „Viitorul”
IDIS „Viitorul” a organizat şase dezbateri publice în octombrie-noiembrie 2009, care au întrunit cca. 250 de tineri din Chişinău, Bălţi şi Cahul. Dezbaterile au avut loc în cadrul proiectului „Dezbateri despre viitorului democraţiei în RM”, finanţat de Ambasada Lituaniei în Republica Moldova.

detalii

23.01.2009

Diviziile lui Grigore Vieru
Dincolo de atmosfera tragic-înălţătoare a funeraliilor marelui spirit care a fost şi rămâne Grigore Vieru, procesiunea ne-a mai arătat ceva. Zecile de mii de oameni din stradă, simbolurile care au flancat evenimentul şi declaraţiile aferente ne avertizează că lucrarea Poetului în lume încă nu s-a încheiat. Ca la orice personalitate emblematică pentru o cultură şi o conjunctură istorică, destinul postum al lui Grigore Vieru devine şi mai spectaculos.
Dan Dungaciu d.dungaciu@gmail.com

detalii

02.12.2008

În premieră pentru Moldova, listele candidaţilor la alegerile parlamentare vor fi monitorizate în scopul verificării incoruptibilităţii viitorilor deputaţi
Chisinau (IPN) În premieră pentru Republica Moldova, un grup de organizaţii ale societăţii civile îşi propun să monitorizeze listele candidaţilor la alegerile parlamentare din anul 2009, încurajând cetăţenii cu drept de vot să aleagă persoane necompromise. Iniţiativa Civică pentru...

detalii

25.07.2007

Influenţa Factorului Rus Asupra Relaţiei Chişinău - Comrat
româna
Alegerile din Găgăuzia sînt interesante din punctul de vedere al relaţiilor dintre Comrat şi Chişinău. Aşteptările sînt modulate de rezultatele alegerilor anterioare. Astfel, după turbulenţele din perioada 1990 — 1993, care au marcat profund negativ relaţiile comunităţii găgăuze cu autorităţile moldoveneşti, alegătorii găgăuzi au avut timp de aproximativ un deceniu marele “privilegiu” să voteze pentru forţe politice care cîştigau alegerile şi guvernau în Republica Moldova. De fapt, preferinţele alegătorilor găgăuzi coincideau cu preferinţele majorităţii electoratului din Republica Moldova, uneori anticipîndu-le.
Maxim BAIBUS, student USM, FRISPA

13.07.2007

Moldova - China: realizări şi perspective
româna
Tînărul stat Republica Moldova a fost recunoscută de Republica Populară Chineză la doar 5luni după declararea independenţei sale la 30 ianuarie 1992 . China va deschide ambasada sa la Chişinău la 21 octombrie 1994, iar Excelenţa Sa, Ambasadorul Li Fengli va deveni primul ambasador acreditat al Chinei în Republica Moldova. Nici Republica Moldova nu va întîrzia prea mult deschizînd, ambasada sa la Beijing în martie 1996. Relaţiile moldo-chineze de acum înainte vor evolua constant, fiind caracterizate de o predilecţie sporită a părţilor pentru schimburi de vizite la diferite nivele, inclusiv la nivelul înalţilor demnitari de stat, în timpul cărora statele au reuşit să elaboreze un cadrul juridic larg şi mecanisme pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în diverse domenii.
Zinaida ADAM, studenta USM, FRISPA

21.01.2010

Moldova's window of opportunity
WASHINGTON - Ask most Americans and Europeans to identify Vladimir Filat or find Moldova on a map and you’re likely to get a blank stare. Both, however, are worth getting to know. Filat is the new prime minister of Moldova, a small country of four million people that emerged from the break-up of the Soviet Union nearly 20 years ago and borders Ukraine and Romania. Despite its size, Moldova is an important piece to the puzzle of trying to achieve the vision of a Europe whole, free, and at peace.
by David J. Kramer, Alina Inayeh, and Pavol Demes

detalii

07.12.2008

Cine decontează eşecul relaţiei Bucureşti – Chişinău?
În anii 90, două erau, în esenţă, posibilităţile de evoluţie ale R. Moldova: spre Est, alături de Rusia, şi spre Vest, alături de România. Dincolo de nuanţe, cam aşa arăta meniu-ul geopolitic care se afla la dispoziţia Chişinăului atunci. După 2007, odată cu integrarea europeană a României, ceea ce exista in nuce în anumite minţi politice de la Chişinău (şi nu numai), devine proiect. Iar cele două opţiuni s-au transformat, treptat, în trei. A apărut o a treia cale, care ar putea fi rezumată astfel: spre Vest, fără România (şi, dacă se poate, împotriva ei).

detalii

07.08.2008

Аномалии русского характера
româna
Вступая в контакт с россиянами, любой незнакомый с этим народом человек вскоре понимает, что Россия существует по совершенно отличным от oстального мира законам. О причинах этого от личия можно спорить до бесконечности. Но порой Россия напоминает нам некоторых наших знакомых, и тогда кажется, что у нее есть некая коллективная, «надличностная» личность — а это придает ее образу еще больше загадочности и притягательности.


pbp	idis	IDIS - cel mai transparent ONG

Anunţuri

12.03.2010

Formare de Formatori „Calea spre Parlament. Dezbateri pentru tinerii din patru raioane”

detalii

Publicaţii

29.05.2008
	Raport asupra studiului de evaluare a percepţiei publice privind procesul de integrare europeană şi implementare a PAUEM româna / english

19.07.2007
	Economia politică a "Conflictelor Îngheţate" din statele ex-sovietice: provocări şi perspective pentru SUA şi Rusia (eng) english

19.02.2007
	Dinamica identitatii europene româna În 1992, Eurobarometru desfăşurat în UE (E12) indica următoarele scoruri la întrebarea legată de auto-identificare naţională/europeană: 4% E, 7% E/N, 45% N/E, 40% N. În 1995, Europa celor 12 (E12) indica urătoarele scoruri: 7% E, 10% E/N, 48% N/E, 33% N.

14.02.2007

O nouă generaţie de conflicte identitare
româna
Prezentul studiu îşi propune să răspundă la un set de preocupări contemporane, generate de extinderea NATO şi Uniunii Europene, de creşterea gradului de compatibilitate între statele membre NATO şi UE şi cele recent intrate respectiv aspirante imediate, fenomen soldat cu o creştere a discrepanţelor la noua frontieră NATO/UE. Acest ultim efect al transformărilor şi reformelor în fostele state satelite ale URSS – în paralel cu noua politică a Moscovei de recâştigare a fostei periferii şi statelor independente ce au aparţinut fostului imperiu - generează inedite tensiuni şi noi tipuri de conflicte emergente.