Română  |  English
Prima
Contact
Harta
Chestionar
Considerati ca aportul D-tra este important pentru edificarea unei societati democratice?.
Sigur da
cred ca da
sigur nu
cred ca nu
Nu vad cum
Nu stiu
Votează
Arhiva
Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul IDIS Viitorul - Institutul pentru Dezoltare şi Iniţiative Sociale
 
European Leadership Program
Democracy Debate
In calea spre Parlament
Prima / Cercetare BTD
Cercetare BTD
06.07.2007
  Percepţia cetăţenilor asupra Circulaţiei Rutiere în RM
româna
Studiul-pilot îşi propune să analizeze o serie de subiecte sensibile pentru populaţia din Republica Moldova, şi anume: starea curentă a drumurilor şi succesele legate de administrarea fondurilor rutiere, relaţia cetăţenilor cu poliţia rutieră, viziunea lor asupra cum ar fi trebui să fie acest organ de control al traficului rutier şi cum este privit în realitate. O deosebită importanţă în acest comunicat vom oferi analizei metodelor pe care le folosesc agenţii poliţiei rutiere pentru a extrage mită de la şoferi şi soluţiilor pe care le oferă şoferii în vederea rezolvării acestor probleme. Analiza noastră are la bază rezultatele studiului pilot cu tema „Percepţia populaţiei asupra circulaţiei rutiere în RM” efectuat în colaborare cu „IDIS Viitorul”. Cu ajutorul unei anchete formate din 21 de întrebări am încercat să aflăm în detaliu opinia populaţiei despre subiectele menţionate mai sus precum şi să oferim spaţiu cetăţenilor pentru oferirea propriilor soluţii.
Valeriu NEGRU & Andrei FEDOREEV
06.07.2007
  Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei sau Dubluri Religioase
româna
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 s-au produs schimbări şi în organizarea Bisericii Ortodoxe Române. Autocefala din 1885, Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rang de Patriarhie prin Legea din 3 noiembrie 1925, avînd în componenţa ei, ca persoana juridică, şi Biserica Ortodoxă din Basarabia, ce a fost înfiinţată prin hotărîrea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923, cînd Arhiepiscopia Chişinăului a fost ridicată la rangul de Mitropolie.Organizarea acesteia s-a făcut prin Legea pentru organizareaBisericii Ortodoxe Române din 1925, iar arhiepiscopul de Chişinău, Gurie Grosu, a fost numit mitropolit al Basarabiei prin Înaltul Decret Regal din 21 aprilie 1928. Noua Mitropolie avea trei eparhii: Arhiepiscopia Chişinău lui, Episcopia Cetatea Albă-Ismail şi Episcopia Hotin-Bălti. În urma Ultimatumului din 26 iunie 1940 şi a întrării Armatei Sovietice în Basarabia la 28 iunie 1940, bisericile şi mănăstirile din Basarabia sunt închise, transformate în depozite de marfă, spitale, cazarme militare, „case de odihnă”. Mitropolia Basarabiei, cu Consiliul Eparhial şi cu Casa Eparhială, este declarată Casa Armatei Roşii. Pînă în 1941, cînd autorităţile române revin în Basarabia, fuseseră devastate sau distruse peste 200 de biserici şi mănăstiri, preoţii şi călugării sunt ucişi sau deportaţi, în număr foarte mare, iar bisericile şi mănăstirile sunt dărîmate sau secularizate.
Sergiu MIRON | MIRON Sergiu
04.07.2007
  Fenomenul alegerilor în Republica Moldova – proces democratic sau farsă
româna
În Republica Moldova, în 2007 a fost atinsă una dintre cele mai tensionate şi controversate cote la capitolulul socio-politic. Deşi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut în condiţii democratice o victorie totală, după 6 ani de guvernare ne putem referi la unele circumstanţe cu tentă de dictatură. În primul rând, datorită unor intenţii, afirmaţii şi declaraţii neavenite, societatea moldovenească a fost divizată pe principii etnice, justiţia şi-a pierdut mult din independenţă, presa nici pe de parte nu este cea de-a patra putere în stat, opoziţia a fost limitată semnificativ în drepturi, iar intelectualitatea a fost redusă la tăcere, sărăcia devine un fenomen obişnuit pentru majoritatea populaţiei etc.
Daniel COBZAC | COBZAC Daniel
04.07.2007
  Interesele geopolitice ale Republicii Moldova în Bazinul Mării Negre
româna
Noua configuraţie geopolitică în regiunea Mării Negre deschide noi oportunităţi pentru Republica Moldova de aş-i realiza interesele sale naţionale prin colaborarea bilaterală cu statele vecine, România şi Ucraina, precum şi în cadrul sau prin proiectele organizaţiilor internaţionale prezente în această regiune. Fiind un stat mic RM nu dispune de potenţialul geopolitic necesar pentru a-şi promova interesele sale naţionale, care se intersectează cu interesele şi politicile marilor actori din vecinătatea sa (Rusia, Ucraina). Mai mult ca atât, aceşti actori urmăresc menţinerea influenţei sale asupra RM şi în mod tendenţios destabilizează situaţia internă a statului. Pentru a realiza interesele sale în Bazinul Mării Negre Moldova urmează să colaboreze eficient cu România şi Ucraina, şi să menţină relaţii bune cu Federaţia Rusă. Extinderea NATO şi UE până la hotarul vestic a ţării şi litoralul Mării Negre, creează oportunităţi unice pentru RM de aş-i realiza obiectivele naţionale, cu suportul acestor două organizaţii. NATO şi UE au un set de proiecte şi iniţiative la care RM este parte, şi care definesc numeroase prevederi în scopul democratizării, europenizării şi modernizării statului.
Vadim BELDIMAN, USM,FRIŞPA | BELIDIMAN Vadim
01.07.2007
  Dezvoltarea regională – condiţie de bază pentru aderarea la UE. Realităţi şi perspective ale R. Moldova
româna
Într-o perioadă de apropiere faţă de structurile europene, la 16 iulie 1997, Republica Moldova ratifică, printr-o hotărâre a Parlamentului, Carta europeană a autonomiei locale. Documentul respectiv, adoptat la Strasbourg în ziua de 15 octombrie 1985, consfinţeşte scopul suprem al statelor democratice europene – protecţia şi consolidarea autonomiei locale în Europa.Obiectivul principal al Cartei europene a autonomiei locale constă în lichidarea vidului de norme europene comune pentru determinarea şi protejarea drepturilor colectivităţilor locale, care sunt cele mai apropiate de cetăţean, oferindu-i posibilitatea să participe la luarea deciziilor ce ţin de viaţa cotidiană.
Andrei HINCU | HÎNCU Andrei
01.07.2007
  Potenţialul de export al produselor vinicole
româna
În condiţiile economiei de piaţă şi extinderii relaţiilor comerciale internaţionale, o importanţă deosebită se acordă promovării exportului produselor autohtone pe piaţa externă. Industria vinicolă este în mod tradiţional cel mai puternic sector al economiei naţionale, precum şi sectorul în care Moldova se bucură de renume internaţional. Este binecunoscut faptul că în Moldova vinul se produce din cele mai străvechi timpuri. Republica devenea cel mai mare exportator de vinuri pe piaţa internă a URSS, fiecare a doua sticlă de vin şi fiecare a treia sticlă de şampanie era produsă în Moldova sau din materialele primare de provenienţă moldovenească. În acea perioadă de prosperare a ramurii suprafaţa totală a viilor constituia peste 220 000 de hectare. Ele dădeau circa 1 140 000 tone de struguri, din care se produceau 42 de milioane de decalitri de vin.
Olga BEJENARU | BEJENARU Olga
01.07.2007
  Reprezentări sociale ale omului politic la tinerii din Republica Moldova
româna
Destrămarea Uniunii Sovietice a creat premize pentru dezvoltarea democratică şi pentru creşterea rolului societăţii civile în Republica Moldova. În virtutea afirmării însă a valorilor democratice şi a implicării tot mai active a cetăţenilor în viaţa socială, societatea moldovenească continuă să se confrunte cu grave probleme social-economice şi politice, cu o luptă crâncenă între ceea ce este nou şi rezistenţele trecutului. După cum afirmă L. Negură, astfel de schimbări radicale „...ne fac să presupunem existenţa unor bulversări majore ale imaginarului social”. Cred însă că din anii 90 şi până în prezent, cel mai bulversat aspect al dezvoltării în Republica Moldova este cel politic, fapt care mi se poate părea firesc atât timp cât sarcina principală a noii societăţi democratice este de a crea o elită politică consacrată şi democratică, cu o cul¬tură tolerantă faţă de pluralismul de idei.
Nicolae PANFIL, lector la ULIM | PANFIL Nicolae
01.07.2007
  Drepturile minoritare şi protejarea acestora în Republica Moldova
româna
Problema Protecţiei Drepturilor minorităţilor naţionale s-a aflat în vizorul Consiliului Europei încă de la începutul activităţilor sale, însă odată cu destrămarea URSS şi cu creşterea naţionalismului extremist în unele regiuni ale Europei, această problemă a căpătat o importanţă considerabilă. Protecţia drepturilor minorităţilor naţionale este un element crucial al protecţiei drepturilor omului.Pe lîngă mecanismele speciale dedicate minorităţilor naţionale, protecţia minorităţilor naţionale constituie un subiect important în activitatea organelor cum ar fi : Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa, Comisia de la Veneţia şi Comitetul European pentru Drepturi Sociale în baza Cartei Sociale europene.
Alexandra BOGDAN | BOGDAN Alexandra
28.06.2007
  Corupţia în Republica Moldova
româna
Corupţia reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupţia este foarte frecvent întâlnită în societate şi este deosebit de gravă deoarece favorizează interesele unor particulari, mai ales în aria economică, afectând interesele colective prin: însuşirea, deturnarea şi folosirea resurselor publice în interes personal, ocuparea unor funcţii publice prin relaţii preferenţiale, încheierea unor tranzacţii prin eludarea normelor morale şi legale. Corupţia vizează un ansamblu de activităţi imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public, ci şi de diverse grupuri şi organizaţii, publice sau private, în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, şantaj, înşelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.
Oleg BEREGOI, UTM | BEREGOI Oleg
10.04.2007
  Factorul national si tranzitia in Republica Moldova
româna
Articolulul de fata isi propune sa analizeze unele aspecte ale tranzitiei moldovenesti apelind la modelele oferite de literatura de specialitate. De asemenea se va apela la un alt factor mai putin utilizat in literature occidentala – factorul identitar – insa foarte important pentru a intelege dificultatile si lentoarea cu care se desfasoara procesele de tranzitie in spatiul post sovietic, in incercarea unor societati, dar si statalitati relative tinere precum cea a Republicii Moldova, de a se debarasa de sechelele experientei totalitare care mai marcheaza inca pasirea acestui stat spre o consolidare democratica ireversibila. Analiza este divizata in trei parti, developind pe rind contextul in care frontierele, factorul identitar si tranzitia postcumunista, reprezinta elemente distincte, dar care necesita o abordare sisitemica.
Ion EFROS, Student USM, FRISPA | EFROS Ion
10.04.2007
  Morala si Etica in Politica
româna
Tema “morala şi politica” a devenit un subiect trivial în multe ţări ale lumii şi este perceput ca ceva trivial şi într-acelaşi timp – departe de viaţa cotidiană. Oare câte discuţii nu se fac despre degradarea valorilor îndeosebi manifestarea cinismului, iubirii de bani şi ipocrizia politicienilor noştri! Într-acelaşi timp, am devenit realişti de factură ‚dură’: politica nu este ceea ce ne ghidează spre un viitor luminos ci, doar ceea ce are menirea de a distribui cotele de export, subvenţiile şi multe altele. Iar reacţionând la demagogie, guvernarea dură a banilor şi nu a legii şi la maşinaţiile „aleşilor poporului” , noi cu multă empatie avem un răspuns plin de apatie faţă de politica amorală, fiindcă altfel noi nici nu o putem percepe.
Emil GAITUR, student ULIM | GAITUR Emil
20.02.2007
  Studiu la tema: istoria integrată şi influenţele mediului politic asupra ei
româna
Republica Moldova s-a aflat mereu la confluenţa a două spaţii de securitate, primul fiind unul propriu ei, adică , în componenţa spaţiului latin, iar mai târziu în componenţa României, şi cel de al doilea spaţiu fiind considerat cel sub ocupaţia Rusiei ariste iar mai apoi a Uniunii Sovetice. Aceste schimbări de orientare a culturii, de promovare a diferitor valori au făcut să existe unele neînţelegeri în ceea ce priveşte denumirea limbii, identitatea naţională, dar mai ales istoria. Acest subiect a zguduit societatea civilă, firavă cum este ea, de cel puţin trei ori: o dată în timpul guvernării agrarienilor, şi ulterior încă de două ori în timpul guvernării comuniste. Este adevărat, că în mare parte, adepţii curentului statalităţii moldoveneşti şi a limbii moldoveneţti, etc., nu sunt doar ruşii din Moldova, sau ceicare provin din familii ruseşti, ci şi o masă de cetăţeni care sunt nostalgici după timpurile sovetice, manifest prin inerţie loialitate faţă de actuala putere, care încearcă să scrie o altă istorie.
Leonid LITRA, FRISPA,USM | LITRA Leonid
20.02.2007
  Politica fără tineri – Viitor fără perspective
româna
Transformările sociale şi politice produse în Republica Moldova în ultimele decenii au generat diverse probleme cu care se confruntă generaţia tînără. Însă, în pofida şanselor şi oportunităţilor apărute în procesul dezvoltării democraţiei pluraliste în ţara noastră, gradul de participare a tinerilor la viaţa publică şi politică este foarte scăzut. Din păcate, mulţi tineri din Republica Moldova nu conştientizează beneficiile acestor oportunităţi. Cauzele pot fi diverse: nu sunt informaţi, nu sunt motivaţi sau nu reuşesc, cu toate că depun un anumit efort.
Natalia GLIGOR, student USPEE | GLIGOR Natalia
20.02.2007
  Integrare europeană. Promisiuni şi fapte
româna
Uniunea Europeană (UE) a depăşit vechiul său format. Numărând 25 membri din mai 2004 şi 27 din 1 ianuarie 2007, este evident că UE nu va mai atinge intimitatea Comunităţii Economice Europene. Hotarele existente în cadrul Uniunii nu creează linii divizorii, nu izolează şi nu separă, ci devin poduri de schimb de valori şi punct de pornire pentru deschidere şi înţelegere, facilitând depăşirea clişeelor şi stereotipurilor – bariere în relaţiile dintre naţiunile europene.
Dorina BALTAG, student USM | BALTAG Dorina
20.02.2007
  Miturile politice moldoveneşti şi particularităţile lor mediatice
româna
Realitatea politică din Republica Moldova este parte componentă a spaţiului public din care se alimentează permanent atît grupuri sociale particulare, cît şi populaţia în întregime. De asemenea, instrumente inerente politicii sunt folosite drept mijloace specifice de manipulare, influenţare, propagandă sau de simplă informare a indivizilor indiferent de poziţia lor socio-politică şi ideologico-naţională. Ele sunt parte componentă a mediului politic, care îşi amplifică amplitudinile de evoluţie şi ambundenţa de evenimente odată cu trecerea la regimurile democratice de guvernare cu toate componentele sale adiţionale.
Denis CENUSA | CENUŞA Denis
20.02.2007
  „NOI” VS „EI”: FUNDAMENTELE ETOLOGICE ALE CONFLICTELOR IDENTITARE
româna
Împărţirea în „noi” şi “ei”, în „ai noştri” şi „străini” a fost utilizată în apelurile politice din cele mai fregede perioade ale istoriei omenirii. Termenii respectivi au rămas intangibili şi invariabili, chiar dacă retorica politică a suportat profunde metamorfoze din epoca de piatră încoace.
Dorian FURTUNĂ, Doctor în Biologie | FURTUNĂ Dorian
 
Pagina: 12
 
Prima / Cercetare BTD
 
Prima
Contact
Harta
Vizitatori : 368306
Constituţia BTD | Despre Proiect | Cursuri de Instruire | Cercetare BTD | Evenimente | Publicaţii | Biblioteci | Autori | Links | Forum
Sus
Copyright © 2017 IDIS Viitorul -Institutul pentru Dezoltare şi Iniţiative Sociale
Toate Drepturile Rezervate
Adresa : Chişinău, MD2005,
str. Iacob Hâncu 10/14
Tel. +373 22 21 09 32,
+373 22 21 36 32,
+373 22 22 71 30
Fax +373 22 27 67 86
Creat de Trimaran